Încondeierea oăulor acolo unde se spun poveşti şi se-nfiripă doine şi balade

Elena Torac - oua incondeiate

DESPRE BUCOVINA, TRADIŢII, VATRĂ, DOR ŞI NEMURIRE CU ELENA TORAC

 

Elena Torac este meşter popular în arta încondeierii ouălor. S-a născut într-un sat de munte, la Brodina, în frumoasa Bucovină, într-un sat unde se spun poveşti şi se-nfiripă doine şi balade, sat unde se adună duhurile străbunilor ca să stea la sfat cu strănepoţii. De mică a fost fascinată de creaţiile făcute de bunica şi îi plăcea să o ajute la scorţare, ştergare, încondeierea ouălor, opinci, confecţionarea iilor şi altele. După terminarea liceului a întemeiat o familie cu un tânăr din acelaşi sat, din care au rezultat trei prunci destoinici, care la rândul lor fură din pasiunea şi meseria mamei lor.

Ce reprezintă tradiţia cultural-spirituală a poporului român pentru dumnevoastră?

Obiceiurile, tradiţiile, arta populară românească sunt fapte culturale complexe, menite înainte de toate să organizeze viaţa oamenilor. Ele marchează momentele importante ale trecerii lor prin lume şi le modelează comportamentul. De aceea de-a lungul vieţii am colecţionat costume populare, obiecte de uz casnic, cărţi, covoare, bijuterii şi altele, formând o colecţie care îmi poartă numele şi pe care am expus-o într-o casă veche, în trei camere spaţioase.

Cum se încodeiază un ou? Cum se începe, care sunt paşii care trebuie făcuţi şi cât timp şi efort necesită?

A încondeia înseamnă a împodobi cu chisiţa, condeiul sau alte instrumente adecvate ouăle sau obiectele din ceramică sau lemn. Încondeierea reprezentând efectul acestei împodobiri, desene în diverse forme executat. Aproape că este un adevărat ritual, începând de la strânsul ouălor din cuibar, care se făcea pe vremuri de Paresimi, în miercurea din a patra săptămână de post. Femeia care le strângea era îmbrăcată în haine de sărbătoare, ca şi cum ar fi mers la biserică. Le alegea pe cele frumoase, fără asperităţi, cu o formă armonioasă pentru încondeiere şi restul rămâneau pentru cozonacii de Paşti. Şi astăzi în satele noastre din Bucovina se procedează la fel. Dacă înainte ouăle erau fierte apoi încondeiate şi de Paşti dăruite rudelor, sau păstrate în apropierea icoanelor, astăzi ouăle sunt golite, lucrate cu multă migală şi măiestrie, adevărate opere de arte, care dăinuiesc mulţi ani.

Mircea LELEA

Interviul integral îl puteţi citi în numărul de aprilie al revistei „Tinereţea”

Elena Torac - încondeiera ouălor

 

Be the first to comment on "Încondeierea oăulor acolo unde se spun poveşti şi se-nfiripă doine şi balade"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*